Home / Bizar / VIDEO: Misteriosul Tunel Izvor din Muntii Bucegi! Localnicii spun că înăuntrul lui s-ar afla o locomotivă, un vagon şi o sută de schelete umane

VIDEO: Misteriosul Tunel Izvor din Muntii Bucegi! Localnicii spun că înăuntrul lui s-ar afla o locomotivă, un vagon şi o sută de schelete umane

Tunelul Izvor, care traversează Muntele Păduchiosu, este unul dintre cele mai misterioase tuneluri ale României. Conform legendelor locale, în interiorul acestuia ar fi îngropate un vagon cu o locomotivă și rămășițele a o sută de oameni.

În 1968, in arhiva CFR au fost descoperite planurile tunelului secret al germanilor. Pentru descongestionarea nodurilor de cale ferata Bu­cu­resti si Ploiesti si pentru scurtarea rutei dintre vestul si nordul tarii prin Predeal, in anul 1913, conducerea CFR a stabilit sa se execute o legatura directa intre statiile Titu si Sinaia prin Targoviste, Pietrosita si Moroieni. In acest scop, a fost incheiat un contract cu firma inginerului Julius Ber­ger pentru construirea integrala a lini­ei de cale ferata, care urma sa lege intre ele statiile Sinaia si Pietrosita.

Dincolo de zidul de beton armat, Tunelul Izvor se întinde pe o distanță ce nu poate fi estimată, nemaiexistând nici un document de șantier care să ofere date despre stadiul lucrării. Prin părtile locului circulă zvonul că aici s-ar afla o locomotivă cu abur și un vagon de construcție, abandonate de trupele naziste o dată cu stoparea lucrărilor. Se mai susține că tunelul a fost străpuns până la capăt, urmând doar să fie lărgit și înălțat.

Încă accesibil îndărătul unei porţi de fier, pe un podeţ de lemn putrezit ce duce la intrarea în munte, tunelul din Sinaia îşi păstrează secretele îngropate în tenebrele muntelui. Se spune că traversează Muntele Păduchiosu, că ar exista o altă ieşire cunoscută în localitatea Cărpiniş, judetul Dâmboviţa, că ar avea cam şase kilometri, dar nimeni nu-i cunoaşte adevăratele ramificaţii şi întinderea lor, ca de exemplu porţiunea de dincolo de Platoul Izvor, despre care bătrânii locului povestesc istorii vechi legate de securişti şi schelete zidite în munte.

Alții povestesc că după ce lucrările au fost preluate de trupele germane, acolo ar fi avut loc un adevărat masacru: înainte de retragere, nemții ar fi omorât tot personalul român care a participat la construirea Tunelului Izvor, osemintele fiind și astăzi „zidite” sub Păduchiosu.

Tunelul de 6 kilometri ar fi trebuit construit în line dreaptă şi a fost a fost gândit ca o cale strategică în contextul istoric al începutului de secol XX, care asigura o trecere rapidă şi sigură între Ţara Românească şi Ardeal.

S-a decis începerea tunelului din ambele direcţii, atât dinspre Sinaia şi dinspre Moroieni. Locul de străpungere dinspre Sinaia a masivului muntos a fost ales chiar înainte de intrarea în oraş, pe Platoul Izvor, în apropierea cimitirului oraşului.

Această cale de acces trebuia să asigure transportul petrolier din zona Prahova până în Bucureşti, fiind foarte aproape de DN 71, care leagă Sinaia de Bucureşti. Din păcate, războiul mondial din 1914 a oprit repede lucrarea, reluată abia în 1938 şi abandonată din nou.

În 1941 trupele naziste de ocupaţie au reluat construcţia cu cel mai rapid ritm de până atunci, dar finalul celei de-a doua conflagraţie mondială, însemnând şi finalul lucrărilor, nu şi al lucrării. În partea dâmboviţeană a tunelului au fost realizaţi 480 de metri, din care doar 100 au fost betonaţi. La vremea aceea au muncit acolo peste 2000 de oameni: menţi, ruşi, cehi, ţigani, unguri, bulgari. Dacă s-ar fi construit până la capăt, ar fi avut 20 de kilometri şi ar fi fost cel mai mare tunel din România.

Nu se cunoaşte nici până în ziua de astăzi adevăratul motiv pentru care a fost închisă această gură de tunel. Circulă însă, o serie de legende locale, potrivit cărora, siguranţa naţională ar fi fost invocată de autorităţile de atunci, dar şi faptul că nemţii aveau îngropată aici o locomotivă unică în toată Europa, iar tehnica nu trebuia să intre sub nicio formă pe mâna ruşilor.

În 1985, 2 echipe de la securitate au detonat intrarea. Unele voci spun că regimul a vrut să ascundă faptul că înăuntru nemţii, în retragere, au executat 100 de localnici care lucrau la tunel. Alţii spun că singura raţiune a fost cea a siguranţei, întrucât doar o parte era betonată.

În Sinaia, tunelul există încă, dar a intrat în proprietate privată, după ce zeci de ani a fost depozit de brânză al societăţii de profil din judeţ. Acum, în incinta tunelului funcţionează o ciupercărie.

Se poate pătrunde în tunel prin intrarea din Sinaia şi se poate înainta cam 480 de metri, până la zidul de şase metri înalţime care blochează restul tunelului. Locomotiva – pe care nu a scos-o nimeni ca s-o putem vedea – poate fi a SS-iştilor, iar scheletele rămase de pe urma unui masacru din timpul ocupaţiei. Dar istoria şi ramificaţiile tunelului depăşesc cu mult cunoştinţele noastre, şi chiar ale celor mai bătrâni oameni ai locului… Ca de exemplu, întrebarea de ce securitatea a detonat intrarea dinspre Moroieni si a zidit-o pe cea dinspre Sinaia? Ce secrete descoperite în străfundurile muntelui au oprit o investiţie uriaşă ce fusese făcută şi care avansase destul de mult? Documentele cunoscute nu amintesc nimic, iar oamenii s-au obişnuit să vadă uneori vechea intrare în munte, fără să-şi mai pună întrebări…

Astăzi, chiar dacă tunelul este abandonat, capătul său de la Sinaia încă este accesibil.

Surse: muntii-bucegi.ro; Adevarul.ro

Acest website foloseste cookies. Continuarea navigarii reprezinta acceptul dumneavoastra Mai multe informații

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close