sâmbătă , 24 august 2019
Home / Stiri / Un oras viu, in care oamenii se gandesc cu optimism la viitor. Se intampla in Romania si arata ca se poate de adevarat

Un oras viu, in care oamenii se gandesc cu optimism la viitor. Se intampla in Romania si arata ca se poate de adevarat

“As emigra, dar parca nu de tot, doar pan’ la Cluj”, gandeste bucuresteanul care citeste cu invidie pe Internet despre minunatiile care se tot intampla in capitala neoficiala a Transilvaniei.

Publicitate:

Bucuresti si Cluj-Napoca: Doua orase mari din Romania, doua tipuri de administratii, doua viziuni politice complet diferite.

E suficient sa arunci o privire doar la postarile de pe paginile oficiale de Facebook ale celor doi primari, Gabriela Firea si Emil Boc, ca sa-ti faci o prima impresie. Primarul PSD al Capitalei ciupeste “coarda sensibila” a privitorului: multe poze cu propriii copii sau cu alte rude, diverse urari cu teme religioase sau temeri legate de vremea de afara, acuzatii la adresa opozitiei, precum si cateva promisiuni cu iz preelectoral.

Mult mai rational si mai vesel, primarul liberal al Clujului iti povesteste despre intalnirile avute cu diversi ambasadori si comisari europeni, despre Salonul International al Cercetarii Stiintifice, Inovarii si Inventicii “PRO INVENT”, conferinta de la Sofia la care a vorbit despre Politicile educationale ale Clujului, despre primul functionar public virtual din Romania, ANTONIA, dar si despre marea premiera care va avea loc in luna iulie: Olimpiada Internationala de Matematica.

Cu o asemenea perspectiva, orientata catre cunoastere, nici nu e de mirare ca, de exemplu, municipiul Cluj-Napoca este, dupa Praga, orasul din UE unde se gaseste cel mai usor un loc de munca, potrivit Eurostat, si nici nu te intrebi de ce jurnalistii de la Vogue povestesc despre Cluj ca despre un oras in care ti-e drag sa traiesti. Iar in mai putin de trei saptamani Clujul va gazdui Conferinta Oraselor Inteligente din Europa de Est – Smart Cities CEE, la care sunt asteptati invitati de seama.

S-a ajuns aici pentru ca la Cluj administrarea orasului nu se face dupa ureche sau dupa cum dicteaza partidul, ci in baza unei strategii de dezvoltare pe termen lung, despre care ne-a vorbit coordonatorul ei, Calin Hintea, decanul Facultatii de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii din cadrul Universitatii Babes-Bolyai si profesor asociat la Michigan State University.

Doctor in stiinte sociale si politice, absolvent al mai multor stagii de pregatire in administratie efectuate in SUA, Franta si Austria, prof. Calin Hintea a facut in ultimii ani cercetari pe sute de comunitati mai mici sau mai mari din Romania, observand atat problemele majore care apar peste tot, cat si oportunitatile care ar putea fi exploatate. De primarii care vor, bineinteles.

Clujul s-a dezvoltat foarte frumos in ultimii ani. Cine a avut initiativa adoptarii unei strategii pe termen lung?

Initiativa a venit din partea noastra, a universitatii. Am vrut sa facem un parteneriat cu municipalitatea si sa vedem in ce masura reusim sa identificam problemele strategice mari si sa furnizam municipalitatii idei de interventie pe termen lung.

Cine a lucrat la aceasta strategie?

Am plecat de la ideea ca in comunitati exista grupuri de oameni care pot furniza o expertiza foarte mare, daca ii intreaba cineva. Au fost 26 de grupuri de lucru. Cam 600 de oameni au lucrat in total la proiect, timp de doi ani, pe o metodologie comuna, pentru ca la sfarsit sa putem face o analiza comparata. Analiza statistica a datelor a tinut cam 6 luni, colectarea datelor insa a fost extrem, extrem de grea.

O surpriza foarte placuta la Cluj a fost rata de refuz. Stiti cat a fost? Zero. Eu ma asteptam la o rata de vreo 30% cand i-am sunat pe toti acesti oameni, fiecare dintre ei cu interese diferite, joburi diverse, afilieri politice, prietenii diferite. Nimeni nu a spus nu.

Ce i-a motivat?

Procesul acesta a fost lipsit de orice fel de motivatie financiara. Nimeni n-a platit nimic. Si sa stiti am avut aceleasi reactii si in alte localitati, mici sau mari. Daca ii intrebi, oamenii chiar vor sa vina si sa participe. La unele dintre dezbateri au venit suparati, pe buna dreptate de multe ori. Dar chiar si suparati, vin cu opinii pe care daca le asculti, poti sa afli lucruri foarte interesante. Vin pentru ca sunt interesati de modul in care traiesc in comunitatea lor.

Va dau un exemplu: Ma aflam intr-un oras cu vreo 10.000 de locuitori. Vorbeste directorul scolii, spune ca are o clasa cu profil industrie textila si nu gaseste locuri in care sa plaseze copiii. Urmatorul care vorbeste (chiar langa el!) ne spune: Eu am o fabrica de textile si nu gasesc cu cine sa lucrez! Dupa care se uita unul la altul mirati. Oamenii de multe ori nu comunica si rolul universitatilor nu este numai metodologic, adica sa stii sa faci o planificare, ci si de facilitator.

Nu stiu daca, in cazul in care administratia locala ar chema toti oamenii astia, ar zice toti “Da”, dar daca o face universitatea, atunci reactia este mult mai buna, oamenii sunt mai interesati sa participe.

Publicitate:

Citeste si: Gabriela Firea plateste aproape jumatate de milion de lei unei companii private pentru elaborarea Strategiei de Smart City a Capitalei.

Ce obiective ati urmarit prin elaborarea acestei strategii?

Strategia are un singur rost: sa te poti focusa pe ceva. Restul sunt povesti. Din sutele, miile de idei, tu trebuie sa vezi care sunt “factorii strategici cheie”. Acestia au doua caracteristici: influenteaza pe termen lung si de o maniera puternica, structurala. Intr-o comunitate mica nu poti gasi mai mult de 1-2 factori cheie. In Bucuresti poti gasi 5-6, in Cluj am gasit 3.

Noi am definit conceptul strategic de calitate a vietii acum aproape 10 ani. Foarte pe scurt, am spus asa: Daca reusesti in Cluj sa tii resursa umana educata (pe care o furnizeaza universitatile) sa nu plece, daca atragi resursa educata din afara, acesti oameni iti vor da motorul economiei.

Calitatea vietii are doua parti: una pe care o poti masura (de ex. cate evenimente culturale, cate scoli, baze sportive etc.) si a doua – perceptia, care e foarte importanta, pe care trebuie sa o masori periodic. Noi tocmai am terminat acum la Cluj ultima analiza de calitate a vietii – peste 70 de indicatori am masurat, pentru ca trebuie sa vezi ce le place oamenilor si ce ii enerveaza, pentru ca tu poti sa ai multe scoli sau evenimente culturale, de exemplu, dar oamenii sa fie nemultumiti de ele.

In Cluj sunt trei factori strategici cheie.

Primul este universitatea (nu o anumita universitate, ci conceptul). Tot ce inseamna avantaj primar si secundar se leaga de universitati. Universitatile sunt mina de aur a comunitatilor moderne, pentru ca furnizeaza exact ce au ele nevoie: astazi nu mai vorbim despre munca manufacturiera clasica, ci despre inteligenta, educatie superioara, atragerea acestui tip de economie. Un efect secundar este acela ca studentii cheltuiesc multi bani. S-a facut un studiu recent de catre un doctorand de la noi despre cat cheltuiesc studentii in Cluj, iar sumele anuale sunt imense. Iar un al treilea efect este legat de profilul orasului. De ce se dezvolta TIFF in Cluj, de exemplu? Sigur, pentru ca exista manageri foarte buni, dar si pentru ca exista o populatie care consuma asa ceva. Universitatea este un avantaj imens. Pe care il are si Bucurestiul!

Al doilea factor strategic cheie este inovatia – constructia unei economii locale bazate pe cunoastere, in engleza expresia este “knowledge based economy”. Ultima noastra analiza arata ca jumatate din profitul firmelor din Cluj a ajuns sa fie furnizat de economia bazata pe cunoastere. IT-ul este cel mai cunoscut, dar e vorba si despre alte tipuri de industrii relationate, inclusiv manufactura bazata pe cercetare-dezvoltare.

Faptul ca reusesti sa modifici textura orasului inspre o astfel de economie este extrem de important, pentru ca economia bazata pe cercetare este o economie pe termen lung, care foloseste inteligenta si care iti aduce venituri mai mari, un tip de oras diferit etc.

Al treilea factor cheie este participarea. Nu o spun doar ca mecanism democratic, care este foarte important, ci ca implicare a comunitatii, pentru ca multi oameni gandesc mai mult si mai bine decat putini oameni. Daca reusesti sa aduci la un loc mai multe grupuri, lucrurile se schimba. La noi s-au dezvoltat diverse procese, cum este bugetarea participativa, ideea ca oamenii pot vota pentru proiecte etc. Exista un centru care se ocupa de proiecte participative.

Rezumand, este vorba despre un concept strategic – calitatea vietii – si trei factori cheie: universitate, inovatie si participare. Aceasta este esenta.

Noi am sugerat primariei sa nu gandeasca institutia ca pe un lider local – liderul pe cal alb care decide ce e bine si ce e rau, pentru ca de aceea avem comunitati in Romania care nu au drum si trotuare, in schimb au fantani care canta in centru. Primaria, in special intr-un oras mare, trebuie sa fie cea care lucreaza cu comunitatea, o stimuleaza, ca sa avem nu doar o sursa de dezvoltare, ci 100 de surse de dezvoltare.

Care a fost replica factorilor politici? Vi s-au pus piedici?

La proiect au participat oameni din tot spectrul politic posibil, atunci cand s-a lucrat in grupuri. Iar in Consiliul Local strategia s-a votat in unanimitate, ceea ce a fost, iarasi, o surpriza placuta. Cred ca participarea larga a ajutat foarte mult. Si implicarea universitatii a fost relevanta.

Citeste tot articolul pe ziare.com

Publicitate:
Loading...

Acest website foloseste cookies. Continuarea navigarii reprezinta acceptul dumneavoastra Mai multe informații

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close