Harta salariilor din România. Care sunt angajaţii cel mai bine plătiţi şi în ce oraşe sunt lefurile cele mai mici

Distribuie prietenilor!

Angajaţii din Bucureşti sunt cei mai norocoşi atunci când vine vorba despre câştigurile lunare, indiferent de domeniul de activitate. Potrivit celui mai recent buletin statistic emis de Institutul Naţional de Statistică, venitul mediu lunar al celor care lucrează în Capitală se ridică al 2.852 lei, cu aproape 50% mai mare decât cea mai mică valoare medie a venitului lunar la nivel naţional, care se înregistrează în judeţul Harghita, cu doar 1.480 lei pe angajat. În topul câştigului mediu lunar, Bucureştiul este urmat de Ilfov (2.294 lei) şi de Cluj (2.284 lei). În ceea ce priveşte domeniile de activitate cel mai bine plătite, acestea se încadrează în categoria serviciilor (învăţământ, administraţie locală şi centrală, sănătate, transporturi, imobiliare, informaţii şi comunicaţii), unde tot Capitala conduce topul trei, urmată tot de judeţele Ilfov şi Cluj. Cele mai mici câştiguri sunt înregistrate în industrie, unde salariul mediu lunar cel mai ridicat se înregistrează în Timiş, cu 2.503 lei, urmat de Bucureşti şi Sibiu, cu 2.502 lei, respectiv 2.191 lei.

La nivel naţional, salariul mediu net se ridică la 2.021 lei, indiferent de domeniul de activitate. În ceea ce priveşte situaţia pe judeţe, Capitala rămâne raiul locurilor de muncă atunci când ne referim la nivelul de salarizare. În ceea ce priveşte salariul mediu lunar net înregistrat în luna iunie 2016, Bucureştiul conduce topul judeţelor, cu 2.852 lei. La o diferentă de 558 lei se situează judeţul Ilfov cu 2.294 lei, în timp ce Clujul completează topul trei, la o diferenţă de doar 10 lei faţă de predecesorul lui, cu 2.284 lei câştig mediu lunar.

Încă trei judeţe din România au reuşit să treacă graniţa celor 2.000 de lei când vine vorba despre câştigurile medii nete lunare în iunie 2016. Este vorba despre Timiş, Sibiu şi Braşov, unde salariul mediu lunar net este de 2.240, respectiv 2.104, respectiv 2.030 lei. Sibiul şi Braşovul reuşesc, astfel, să creeze un al doilea nucleu în ceea ce priveşte cele mai mari salarii, după nucleul creat de Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov.

De partea cealaltă, cel mai scăzut salariu mediu în luna iunie s-a înregistrat în Harghita. Un angajat din acest judeţ a câştigat, în medie, 1.480 lei, cu aproape 50% mai mic decât în cazul Capitalei. Harghita este urmată în topul celor mai „sărace” judeţe din punctul de vedere al salariilor de Teleorman unde câştigurile se ridică la 1.494 lei în luna iunie a acestui an şi de Suceava, cu o medie de 1.517 lei.

Activităţile din zona serviciilor, cel mai bine plătite

În ceea ce priveşte domeniile de activitate cel mai bine plătite, potrivit statisticii emise de Institutul Naţional de Statistică, valabilă pentru luna iunie a acestui an, cel mai bine plătite locuri de muncă sunt cele din zona serviciilor. Potrivit Clasificării activităţilor din economia naţională (CAEN), serviciile cuprind domenii precum Învăţământ, Sănătate, Administraţie, Imobiliare sau Informaţii şi Comunicaţii. Astfel, cei care au un loc de muncă într-unul dintre aceste domenii pot ajunge la un câştig mediu lunar net de 2.984 lei, obţinut în Bucureşti. Capitala este urmată de judeţele Ilfov şi Cluj, care completează cu salarii medii de 2.467 lei, respectiv 2.411 lei, topul trei al judeţelor din România unde angajaţii din zona serviciilor sunt cel mai bine remuneraţi.

Cele mai prost plătite locuri de muncă din zona serviciilor se regăsesc în judeţele Harghita, Vâlcea şi Sălaj. În cazul Harghitei, se vorbeşte de o diferenţă de puţin sub 50% faţă de nivelul mediu de salarizare din Capitală, cu doar 1.467 de lei, faţă de 2.948 în Bucureşti. Puţin mai bine câştigă angajaţii din Vâlcea, unde salariul mediu lunar net ajunge la 1.515 lei şi din Sălaj, cu 1.536 lei lunar, aceste trei judeţe alcătuind topul negativ al câştigurilor.

Industria şi construcţiile, cele mai prost plătite domenii la nivel naţional

Dacă în zona serviciilor câştigurile medii sunt cele mai mari, cel mai norocos angajat care lucrează în industrie şi construcţii vine din judeţul Timiş şi câştigă cu 445 lei mai puţin decât „omologul” său bucureştean angajat într-un domeniu din categoria serviciilor, adică 2.503 lei lunar, faţă de 2.948 lei. La o diferenţă infimă, topul celor mai mari câştiguri din industrie este completat de angajaţii din Bucureşti, cu o medie de 2.502 lei lunar, urmaţi la o diferenţă de puţin peste 300 lei de cei din Sibiu, care au câştigat în medie 2.191 lei în luna iunie a acestui an.

Cel mai puţin norocoşi sunt vasluienii, care, angajaţi fiind în industrie, câştigă doar 1.377 lei, cu 1.126 lei mai puţin decât cel mai bine plătit angajat din acest sector de activitate. Judeţul Vaslui este urmat în acest top al celor mai mici salarii de angajaţii din Ialomiţa, în cazul cărora media este de 1.381 lei lunar şi de cei din Teleorman, cu o medie de 1.398 lei lunar.

Agricultura, un sector de activitate de graniţă

Dacă în cazul serviciilor sau al industriei vorbeam despre Bucureşti ca un punct central în ceea ce priveşte cele mai bune salarii, iată că vine un sector de activitate în care Capitala nu se mai află la conducere. Când ne referim la Agricultură, Vânătoare, Silvicultură şi Pescuit, angajaţii din acest domeniu cel mai bine plătiţi provin din Vâlcea. În acest judeţ câştigul mediu lunar în acest sector se ridică la 2.917 lei, în medie. Vâlcenii sunt urmaţi de agricultorii din Bihor şi cei din Cluj. Dacă bihorenii câştigă, în medie 2.185 lei, la o diferenţă de doar 30 lei se situează clujenii, cu 2.155 lei.

La polul opus, dacă ne referim la cele mai scăzute salarii în domeniul agriculturii, Sălajul este cel mai nefavorabil judeţ, acolo unde un angajat din acest sector câştigă, în medie, doar 1.278 lei lunar, cu o diferenţă de 1.639 lei, adică 56%, faţă de nivelul de salarizare mediu din Vâlcea. Topul trei al celor mai mici salarii din agricultură este completat de judeţele Giurgiu şi Olt, cu venituri medii lunare de 1.291 lei, respectiv 1.324 lei.

În ceea ce priveşte salariul mediu lunar general, indiferent de domeniul de activitate, cele mai mari creşteri salariale din luna iunie 2016 faţă de iunie 2015 se consemnează tot în partea de sus a clasamentului, respectiv în Bucureşti (de la 2.524 la 2.852 de lei), Ilfov (de la 2.80 la 2.294 de lei) şi Cluj (de la 1.990 la 2.284 de lei).

În iunie 2016, un grup de 15 judeţe consemnează câştiguri salariale cuprinse între 1.500 şi 1.600 de lei, între acestea numărîndu-se (în ordine descrescătoare) Vâlcea, Bihor, Caraş-severin, Vrancea, Ialomiţa, Satu Mare, Sălaj, Botoşani, Brăila, Bistriţa-Năsăud, Neamţ, Covasna, Maramureş, Vaslui şi Suceava.

Comparativ cu luna iunie a anului precedent, câştigul salarial net a crescut ca medie naţională cu 14,3% şi în niciunul dintre judeţele ţării nu au fost consemnate scăderi, mai reiese din statisticile INS.

Şomajul rămâne o problemă acută în România

Chiar dacă Bucureştiul conduce în topul celor mai mari câştiguri salariale, cu 2.852 lei lunar, Capitala conduce şi în topul locurilor de muncă vacante, cu cele mai multe posturi neocupate din totalul de 16.000 la nivel naţional. Bucureştiul este urmat de judeţele Argeş, Arad şi Ilfov. Acestea trei se pot lăuda cu salarii medii lunare de 1.903 lei în cazul primelor două, respectiv 2.294 în cazul celui de-al treilea.

În ciuda faptului că Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a confirmat că la nivel naţional există 16.000 de locuri de muncă neocupate, şomajul rămâne o problemă acută a României. Potrivit datelor recente făcute publice de Institutul Naţional de Statistică, rata şomajului a ajuns, în luna iulie 2016, la 6,1%, în creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de luna precedentă, iar la nivel de sexe, bărbaţii stau mai rău cu o medie de 6,9%, faţă de 5,0% în cazul femeilor. Situaţia este explicabilă, având în vedere că o radiografie a pieţei muncii arată că Opt milioane de români au, în momentul de faţă, venituri din muncă, dintre care 4,7 milioane sunt salariaţi cu acte înregistrate şi alţi trei milioane care au ales să plece peste hotare. Angajatorii se plâng că nu mai găsesc specialişti, în timp ce, de cealaltă parte, cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă spun că cerinţele sunt mari, se lovesc de lipsa experienţei, iar acolo unde se încadrează, salariile sunt prea mici. În aceste condiţii, se pune problema cine mai munceşte şi cum poate statul să ajute populaţia activă, numai anul trecut 5% dintre şomeri fiind absolvenţi de facultăţi, în timp ce 18% dintre cei fără loc de muncă terminaseră studiile liceale sau post-liceale.

Jumătate din şomerii României au ajuns la vârste între 30 şi 49 de ani. Tinerii absolvenţi şi studenţii cu vârste între 18 şi 25 de ani reprezintă, la rândul lor, 14 – 15% din şomerii României şi spun că în momentul în care bat la o uşă se lovesc de paradoxurile de pe piaţa muncii. Veniţi de pe băncile şcolilor, ei au nevoie de muncă pentru a acumula experienţă, în timp ce angajatorii pun, în cele mai multe cazuri, la primul punct al condiţiilor de angajare exact nevoia de experienţă.

Într-un raport de activitate al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) de la începutul acestui an se arată că „resursele de muncă sunt de 12.597,7 mii persoane, din care populaţia activă civilă e de 8.910 mii persoane, aceea aflată în pregătire profesională şi alte categorii de populaţie aflată în vârstă de muncă – 3.687,7 mii persoane, populaţia ocupată civilă este de 8.431,7 mii, din care salariaţi- 4.900,7 mii”. De menţionat că la recensământul populaţiei din 2011 s-a consemnat că populaţia ţării este de 20.121.641 persoane.

Din statistici rezultă că din cei 12,5 milioane de români apţi de muncă, mai puţin de cinci milioane au acte legale de muncă, adică plătesc impozite şi taxe, consumă şi produc pentru statul roman, întreţin restul populaţiei: şomerii, asistaţii social, copiii şi pensionarii. Câteva mii sunt şomeri, în medie rata şomajului a ajuns în 2015 şi la 6%, raportată la populaţia aptă de muncă, alte câteva mii sunt beneficiari de venit minim garantat sau muncitori plecaţi în străinătate, salahori fără acte legale de muncă. În alte documente oficiale ale ANOFM se arată că la începutul lunii august 2016, la nivel naţional aveam peste 20.000 locuri de muncă vacante în ţară şi 1.400 în Spaţiul Economic European, în timp ce rata şomajului în luna iunie era de 6,4%.

Statistica spune, de fapt, că există o criză de personal profesionalizat şi că oferta nu se pliază pe cerere, astfel că angajatorii au fost nevoiţi să scoată la concurs de mai multe ori aceleaşi posturi. Ba chiar, principalele meserii, respective primele zece, în care s-au înregistrat cele mai multe locuri de muncă vacante au fost: muncitor necalificat la asamblare, muncitor necalificat în industria confecţiilor, lucrător comercial, şofer autocamion, vânzător, muncitor necalificat în demolarea clădirilor, căptuşeli zidărie, plăci mozaic, faianţă, gresie, parchet, manipulant mărfuri, confectioner- asamblor articole textile, agent de Securitate, muncitor necalificat la ambalarea produselor solide şi semisolide. Potrivit ANOFM, numărul şomerilor neindemnizaţi s-a situat, la începutul acestui an, între 373.000 şi 327.700 de persoane.

Citeste mai mult pe gandul.info

Distribuie prietenilor!

S-ar putea să-ți placă și...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *