Gouda, o brânză pe care trebuie sa o gusti cel putin o data in viata

Distribuie prietenilor!

Branzeturile sunt parte esentiala a dietei persoanelor din intreaga lume. Versatile, volubile si gustoase, ele pot juca rolul unui excelent aperitiv si totodata, pot tine locul unei gustari pe care o poti servi dupa masa.

Obtinuta prin inchegarea laptelui de vaca, oaie, capra, iac sau bivol, branza aduce un aport semnificativ de calciu si grasimi necesare bunei functionari a organismului. Cu toate ca, de cele mai multe ori, ea se realizeaza cu ajutorul unui cheag regasit in stomacul viteilor, exista si anumite tipuri de branza obtinute prin aportul otetului, lamaii sau cynarei, o planta erbacee de provenienta meditaraneana.

Pentru un plus de savoare, branzeturilor li se adauga bacterii, plante sau mirodenii, iar diferitele soiuri existente pe piata sunt rezultatul combinarii unor astfel de organisme unicelulare de natura vegetala sau mucegaiuri, precum si ale unor modalitati de procesare distincte.

Gouda este cel mai popular sortiment de brânză exportat de olandezi – iar produsul se găsește, evident, și în supermarketurile românești. Dincolo de textura moale și gustul dulceag, mult-apreciata brânză are în spate și o poveste extrem de interesantă.

S-ar putea crede că Gouda provine din orașul cu același nume, aflat la 60 km distanță de Amsterdam, dar inițial brânza aceasta (care are consistența unui cașcaval) a apărut în localitățile învecinate Stolwijk și Haastrecht. Acest tip de brânză a fost menționat într-un act din 1184, fiind unul dintre cele mai vechi sortimente atestate documentar. În localitatea Gouda, se organiza un important târg, unde respectiva brânză era adusă ca să fie cântărită și vândută – de aici, denumirea ei.

Rețeta originală

Gouda se prepară din lapte rece de vacă, muls în ajun, amestecat cu lapte proaspăt muls. Se încălzește la 30 grade Celsius, se adaugă cheag și acid lactic. Se extrage zerul, pentru a se obține consistența dorită, apoi se presează în forme rotunde și se lasă să stea în saramură. Roțile de cașcaval sunt duse în pivniță, ca să stea la rece măcar 5 săptămâni. Baby-Gouda este un sortiment alb-gălbui, care a stat doar 3 săptămâni la rece.

Gusturi și texturi

Bineînțeles, un pasionat de brânzeturi își alege produsul preferat după câteva criterii precise. Primele informații vin de la culoarea parafinei în care este învelită roata de brânză: galbenă sau roșie pentru soiurile proaspete (peste 2 luni), caracterizate printr-o textură onctuoasă și gust de smântână, ori neagră, pentru soiurile vechi (până la 5 ani), cu miezul tare, sfărâmicios, și cu gust de caramel cu unt sărat. Sunt apreciate și mai modernele sortimente cu adaosuri de ingrediente – chimen, boabe de muștar, urzici, roșii uscate, paprica etc. Chiar și la acele rotițe de Gouda care nu conțin decât lapte de vacă se pot distinge diferite texturi și nuanțe gustative, de la cele mai cremoase la cele mai tari, însoțite de tonuri picante.

Știai că…

Francezii nu consumă brânza ca aperitiv, ci la sfârșitul mesei? Orice dentist le va da dreptate, fiindcă e mai bine ca dinții să rămână acoperiți de o peliculă de calciu, nu de una acidă, de la fructe, sau una de zahăr, de la desert.
Gouda obținută prin respectarea rețetei tradiționale nu depășește 2% din totalul producției de brânză de acest tip?
cuvântul „gouda“ nu se pronunță așa cum ai crede? „G“-ul se articulează de fapt ca un „h“ mai moale. Mai bine zis, gouda se aude de fapt „houda“

surse: foodstory.stirileprotv.ro; clickpentrufemei.ro

Distribuie prietenilor!

S-ar putea să-ți placă și...