Home / Exclusiv / CURIOZITĂŢI DESPRE MARILE RELIGII ALE LUMII

CURIOZITĂŢI DESPRE MARILE RELIGII ALE LUMII

Cele mai răspândite credinţe de pe planetă sunt cinci, după numărul de adepţi: creştinism, islamism, hinduism, budism şi iudaism.

Întrebarile De unde venim, care este sensul nostru în lume, unde ajungem după ce murim? preocupă umanitatea din cele mai vechi timpuri. Religiile sunt sisteme de credinţă care au apărut în urma încercărilor de a descoperi posibile explicaţii la aceste incertitudini, dar şi la alte curiozităţi, oamenii fiind conduşi de sentimentul că, adesea, răspunsul ţine doar de soartă, intuind că exista o putere superioară la care ne raportăm sau din care provenim.

CREŞTIMISMUL

Este întemeiat pe viaţa şi învăţăturile lui Iisus din Nazaret, un evreu din Palestina, Ţara Sfântă, care a trăit sub guvernarea romană, în urma cu 2.000 de ani. Creştinii îl consideră Mesia din Vechiul Testament, Fiul lui Dumnezeu. Are 2 miliarde de adepţi, fiind cea mai populară religie din lume.

Zei – Creştinii cred într-un singur Dumnezeu, dar există Sfânta Treime: Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul şi Sfântul Duh.

Sensul vieţii – Oamenii au păcătuit şi astfel au fost separaţi de Dumnezeu. Salvarea apare prin credinţa în Hristos, precum şi prin sacrificii şi fapte bune.

Viaţa de apoi – Raiul veşnic sau iadul. Catolicii au şi starea temporară de purgatoriu.

Practici spirituale – Rugăciunea, împărtăşania, postul, mersul la biserică duminica.

Cărţi de căpătâi – Biblia

Sărbători – Zilele sfinte precum Paştele sau Crăciunul sunt pietre de hotar în calendar.

ISLAMISMUL

Este credinţa bazată pe învăţăturile Profetului Mohamend, pe care Dumnezeu l-a trimis pentru a-i învăţa pe musulmani să trăiasca potrivit legilor Lui. A fost întemeiat la Mecca, în Arabia Saudită, în anul 622. Are 1,3 miliarde de adepţi, fiind a doua mare religie a lumii.

Zei – Un singur Dumnezeu (Allah, în arabă), acelaşi care apare în Biblia creştină şi în cea ebraică.

Sensul vieţii – Oamenii trebuie să se supună lui Dumnezeu (islam, în arabă), pentru a accede în Paradis după moarte.

Viaţa de apoi – Raiul sau Iadul

Practici spirituale – Cei Cinci Stâlpi ai Islamului, adică principiile fundamentale: credinţa, rugăciunea (de cinci ori pe zi), pomeni (sau acte de generozitate, donaţii de bani), pelerinaj (cel puţin o dată în viaţă, la Mecca), post. La acestea se adaugă mersul la moschee în fiecare vineri, îmbăierea înainte de rugăciune, restricţii alimentare la porc şi alcool.

Cărti de căpătâi – Coranul, dar şi hadisurile (consemnări ale unor fapte sau spuse ale Profetului; aceste relatări sunt baza practicilor religioase islamice).

Sărbători– Ramadanul. Este a noua lună din calendarul musulman, perioada în care se posteşte din zori până la asfinţit, pentru purificare, dar şi ca dovadă de credinţă.

HINDUISMUL

Este religia Indiei. Nu reprezintă o singura religie, ci mai degrabă o varietate de credinţe religioase şi practici spirituale similare. Este o familie de religii şi, spre deosebire de altele, hinduismul nu are un întemeietor, o scriptură unică sau un set de învăţături stabilit oficial. Este considerată cea mai veche religie din lume, numeroase concepte care o alcătuiesc datând de mii de ani. Are 900 de milioane de adepti, este a treia mare religie a lumii.

Zei – Unul singur: Brahma, fiinţa absolută, creatorul Universului, care se manifesta prin intermediul mai multor zei şi zeiţe.

Sensul vieţii – Oamenii sunt prinşi în capcana ignoranţei şi a iluziilor, dar au capacitatea să se elibereze. Scopul este să recâştige eliberarea prin reîncarnare sau cel puţin să obţină o viaţa mai bună după reîncarnare. Ciclul naştere-moarte-reîncarnare este guvernat de Karma (legea cauză-efect). Treaba noastră este să ne facem datoria (dharma), în funcţie de locul în societate, fără teama consecinţelor.

Viaţa de apoi – Hinduşii cred că sufletul trece printr-un ciclu de vieţi succesive, iar următoarea încarnare este mereu dependentă de felul în care a fost trăită viaţa anterioară. Reîncarnările (samsara) pot fi succesive până se produce iluminarea.

Practici spirituale – Yoga, meditaţie, ritualuri de veneraţie (se numesc “puja” şi sunt acte de reverenţă faţa de un zeu, un spirit sau un aspect ce ţine de divinitate prin intermediul invocaţiilor, rugăciunilor, cântecelor; o componentă esenţiala este legătura spirituală care se realizează între om şi divinitate), pelerinaj în oraşele sfinte, viaţa dusă în funcţie de dharma (scop, valori).

Texte de căpătâi – Texte veridice (Upanisadele), Ramayana etc.

Sărbători – Hinduşii sărbătoresc multe zile sfinte, însă Festivalul Luminilor (Diwali) este cel mai cunoscut.

BUDISMUL

Se bazează pe învăţăturile lui Siddharta Gautama (Buda) din secolul al VI-lea înainte de Hristos. Budiştii încearcă să atingă starea de nirvană, căutând, ca Buda, Calea Iluminării prin dezvoltarea moralităţii şi înţelepciunii. Buda s-a născut într-o familie regală pe teritoriul de azi al Nepalului, în urma cu peste 2.500 de ani. El a dus o viaţă luxoasă şi privilegiată, până într-o zi, când a lăsat în urma tot şi a văzut pentru prima oară în viaţa sa un bătrân, un bolnav şi un cadavru. Tulburat, s-a călugărit înainte să adopte saracia extremă a ascetismului. Totuşi, nici una dintre cele două vieţi nu l-a convins şi a ales calea de mijloc, o existenţa lipsită de huzur, dar şi de sărăcie. Are 360 de milioane de adepţi.

Zei – Nu există un zeu anume, nici legătura între om şi Dumnezeu.

Sensul vieţii – Budiştii cred că nimic nu este permanent şi că schimbările sunt oricând posibile. Budismul se axează pe dezvoltarea spirituală personală şi înţelegerea adevăratei naturi a existenţei. Teoria este că nimic nu durează. Viaţa este supusă efemerului, suferinţei şi nesiguranţei.

Viaţa de apoi – Buda a spus că viaţa este o călătorie, iar moartea este întoarcerea la pământ. potrivit lui, universul este ca un han, anii care trec sunt praful.

Practici spirituale – Meditaţie, mantre, devoţiune pentru diverse zeităţi (în anumite secte), mandale (tibetane) etc. Budiştii se roagă acasă sau în temple.

Sărbători – Losar este cea mai de seamă, fiindcă se aniversează Anul Nou tibetan. Este un festival de purificare spirituală, are loc în februarie şi durează trei zile, în prima zi se petrece în familie, pentru ca în celelalte să se facă vizite la rude, prieteni şi schimb de daruri. Festivalul datează din perioada prebuiaistă.

IUDAISMUL

A început când Dumnezeu le-a cerut lui Araam şi Sarei să plece din Mesopotamia către Canaan. Ca urmare a credinţei lor de neclintit într-un singur zeu, concept revoluţionar în lumea politeistă de la acea vreme, ei au avut noroc de pământ şi mulţi urmaşi. Din acest legământ s-au născut Ţara lui Israel şi poporul ales. Este numită religia mozaică şi a apărut acum mai bine de 3.500 de ani, în Orientul Mijlociu. Are 14 milioane de adepţi.

Zeu – Jahve

Sensul vieţii – Supunerea în faţa poruncilor lui Dumnezeu, o existenţa etică.

Viaţa de apoi – Credinţele variază de la absenţa vieţii de apoi la o viaţă în adâncuri, învăluită în umbre, într-o lume similară raiului. În iudaism, accentul se pune pe viaţa prezentă şi mai puţin pe ideea de viaţă viitoare

Practici spirituale – Circumcizia la naştere, bar mitzvah ca adult (portul tallitului începând de la 13 ani), mersul la sinagogă sâmbetele (conducătorul ritualului este rabinul, care are funcţia unui îndrumător religios), interdicţia la carne de porc sau preparate non-kosher (de exemplu, unele tipuri de lactate şi carne; kosher înseamnă “pregătit după ritual”).

Texte de căpătâi – Biblia ebraică (Tanah – Tora scrisă), Talmud (Tora orală).

Sărbători – Vacanţele sunt legate de evenimente istorice.

Acest website foloseste cookies. Continuarea navigarii reprezinta acceptul dumneavoastra Mai multe informații

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close