Home / Exclusiv / Cum trăiau țăranii din Oltenia în secolul XVIII! La gătit nu se prea pricepeau, însă vinul bun și mult compensa mâncarea proastă

Cum trăiau țăranii din Oltenia în secolul XVIII! La gătit nu se prea pricepeau, însă vinul bun și mult compensa mâncarea proastă

Felul de viață al țăranilor din Oltenia în prima jumătate a secolului al XVIII-lea — relatarea ofițerului Friedrich Schwanz von Springfels

Publicitate:

Despre îndeletniciri, felul de viață și comerț

Din acestea se poate ușor înțelege care este îndeletnicirea locuitorilor de aici din țară, anume plugăria și îngrijirea viilor, creșterea vitelor și a albinelor. Tot din aceasta constă și negoțul lor în cea mai mare măsură, adică din cai, oi, vite, miere, ceară, unt, vin, lână, pește, și porci, pe care îi mână cu droaia din Transilvania. Ca meseriași, găsești doar puțini cizmari și croitori, cât și blănari. Maiștri meșteșugari nu sunt deloc, decât doar dacă am vrea să socotim astfel pe țiganii care îndestulează toată țara cu munca lor de fierari și lăcătuși.

În ce privește felul lor de viață, ei nu sunt greu de mulțumit cu mâncarea, grâu, carne, pește, vânat se pot avea din belșug, dar la gătit nu se pricep. Apoi și multele posturi condamnă pe bieții români, de cele mai multe ori, la usturoi, ceapă și supă de varză, pâine se mănâncă de asemenea puțină, căci boierii înșiși și toți cei care sunt mai de seamă, întrebuințează în locul ei azimă, adică un aluat de făină de grâu cea mai bună și cea mai albă, copt în spuză, iar cei de rând un aluat din făină de mei sau chiar mămăligă, adică o fiertură vârtoasă de făină de păpușoi fiartă cu apă într-o tingire, putând apoi fi tăiat cu cuțitul. Dar pe de altă parte, vinul bun și mult trebuie să suplinească într-o oarecare măsură acest cusur.

Publicitate:

Portul și îmbrăcămintea celor mai de seamă este asemănător cu acela al polonilor, dar nu în ceea ce privește pe al femeilor […]. Tăranii merg vara îmbrăcați cu o cămașă pe care ei o lasă să atârne peste ițari;își încing trupul cu o cingătoare îngustă, iar în locul cizmelor polone poartă opinci croite din piele netăbăcită de porc sau de vită, pe care ei le leagă meșteșugit de picior cu nojițe și le numesc opinci „Opintsch“. Iarna își acoperă capul cu căciuli păroase de blană de miel și trupul cu cojoace lungi de blană de oaie care au blana pe dinafară și care atârnă până la glezne;își înfășoară picioarele cu multe obiele, pe care ei le leagă cu multe nojițe împletite până deasupra piciorului.

Citeste mai mult pe historia.ro

Publicitate:
Loading...

Acest website foloseste cookies. Continuarea navigarii reprezinta acceptul dumneavoastra Mai multe informații

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close