Home / Exclusiv / CUM TRĂIAU ROMANII! EVOLUȚIA PROPRIETĂȚII AGRARE

CUM TRĂIAU ROMANII! EVOLUȚIA PROPRIETĂȚII AGRARE

Romani s-au considerat întotdeauna un popor de țărani, deoarece din cele mai vechi timpuri principala bogăție a Italiei o constituia fertilitatea solului.

Publicitate:

Metodele de cultură și uneltele agricole au conoscut schimbări considerabile în veacurile ce s-au scurs de la primele știri și până la căderea Imperiului roman. În epoca  începuturilor, metodele de cultură erau cu totul primitive, nu se cunoșteau asolamentele, îngrășămintele se foloseau pe scară redusă. La fel de primitive erau și uneltele agricole. Pentru săparea pământului se folosea la început un fel de săpăligă de lemn sau de fier, cu doi, trei și chiar patru colți arcuiți și îndepărtați unul de altul. Ea s-a menținut până târziu, fiind folosită la lucrarea terenurilor în pantă.

Din timpuri străvechi se cunoștea un plug primitiv (aratrum), pe care legenda îl consideră a fi dar al unei divinități protectoare a agriculturii. Cea mai primitivă formă de plug constă dintr-un triunghi de arbore îndoit la un capăt în jos, așa încât se forma un colț sau dinte ce servea la scurmarea pământului. Deasupra părții curbate era fixată cârma cu unul sau două mânere. De acest plug primitiv se foloseau toți țăranii, apoi, pe măsura ce s-a ajuns la forme mai perfecționate, numai cei săraci, care n-aveau posibilitatea să-și procure piesele de fier, mulțumindu-se cu acela pe care și-l puteau confecționa ei înșiși.

Pentru recoltat se foloseau coase și seceri. Cu astfel de metode și unelte agricole nu se putea asigura o valorificare reală a resurselor pământului, producția agricolă cu greu satisfăcea necesitățile unui trai cât de simplu.

La sfârșitul secolului al IV-lea apar noi metode de cultură agricolă care transformă radical întreaga economie romană. Dat fiind că, de pe urma cuceririlor, teritorii agricole bogate au fost transformate în provincii, care au devenit apoi adevărate grânare ale Romei și chiar ale Italiei, pe marile proprietăți se acctentuează tot mai mult tendința de a înlocui cultura cerealelor cu plantații de viță-de-vie și de măslin și în general cu acele culturi care erau mai rentabile.

După materialul  din care erau confecționate uneltele agricole pot fi grupate în unelte de lemn (pluguri prevăzute cu un brăzdar de fier, juguri, lopeți, care, ciubere de tot felul, lese și coșuri împletite ), unelte de lut (vase de toate mărimile, amfore, cuptoare), unelte de bronz și de plumb (oale, căldări, polonice, balanțe) și unelte de fier (brăzdare de plug, sape, coase, furci, seceri, ferăstraie, lopeți, sfredele, zăvoare, chei, cuțite etc.). În sfârșit, unelte mai complexe: râșnița de mână; rîșnița întoarsă de asini. Dar în domeniul tehnicii agricole nu s-au adus perfecționări demne de semnalat, producția rămânea și pe mai departe bazată tot pe efortul producătorilor direcți, supuși însă unei discipline de muncă mai severe.

ÎNGRĂȘĂMINTELE

Publicitate:

Țăranii romani cunoșteau din cele mai vechi timpuri practica fertilizării terenurilor cultivabile cu ajutorul îngrășămintelor. Ei clasificau diferite îngrășăminte după puterea lor fertilizatoare: primul loc îl ocupă gunoiul de păsări, iar ultimul cel de vite. Din experință au ajuns să aprecieze calitățile unui gunoi după un an de zile. În acest an îl păstrau în gropi special de gunoi. Mai era și obiceiul de a arde gunoiul, folosindu-se ca fertilizant cenușa rezultată.

Îngrășămintele erau transportate de obicei pe câmp în timpul iernii, cu ajutorul unei tărgi, purtată de doi oameni, dacă terenul era în apropierea gospodăriei sau cu un car, care constă într-o platformă lată de bârne, montată pe două roți pline. Acestea nu se învârteau pe osie, ci împreuna cu ea, producând un scârțâit strident.

Romanii cunoșteau și calitățile fertilizante pe care le avea cenușa, dar din cauza cantităților mici ce se puteau obține într-o gospodărie, întrebuințarea ei era destul de redusă. Se folosea, în schimb, pe scară largă, în unele regiuni ale Italiei, cenușa rezultată din arderea paielor de grâu după recoltarea spicelor sau seceratul pe la mijloc, precum și a buruienilor din lanuri rîmase pe câmp. În acest fel, un strat subțire de cenușa contribuia la fertilizarea solului și, în plus, o dată cu arderea paielor erau distruse și insectele dăunătoare, precum și semintele buruienilor de tot felul.

Pe lângă îngrășăminte, experiența i-a învățat din cele mai vechi timpuri pe agriultorii romani că un teren pe care se cultivă mereu aceleași cereale se secătuiește. Ei au ajuns la concluzia că, pentru a-și menține calitățile productive, terenul are nevoie fie de un repaus pe o anumită perioadă de timp, în care să nu fie cultivat cu nimic, fie de o alternanță a culturilor: este vorba de pârloagă și asolament.

Pârloaga dura de obicei un an, perioadă în care pământul rămânea în repaus absolut, după un an precedent de cultură. Acest procedeu se aplică mai ales acolo unde pe de o parte lipseau îngrășămintele, iar pe de alta era teren suficient pentru a lăsa loturi complet necultivate. Mai târziu s-a adoptat sistemul cultivării pe aceste terenuri a unor plante a căror vegetație era de scurtă durată, așa încât ele nu erau cu totul neproductive, reducându-se în schimb la jumătate perioada de repaus.

În regiunile de munte, cu mai puțin pământ cultivabil sau cu populație mai numeroasă, unde nu se puteau lăsa terenurile pârloagă, din cauza necesității unei culturi intensive, s-a recurs la asolament, care consta în alternarea diferitelor culturi. Terenul pe care se cultivau plante diferite într-o anumită succesiune este cunoscut sub numele de ager restibilis. Romanii aplicau un asolament bienal, adică într-un an o cultură, în următorul an, alta, încă de pe timpul lui Cato. Alternanța era de obicei leguminoase – grâu.

Publicitate:
Loading...

Acest website foloseste cookies. Continuarea navigarii reprezinta acceptul dumneavoastra Mai multe informații

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close